Via Ziarul de Gardă

Fostul vicepreşedinte ASCOM Group, Andrei Baştovoi, este acuzat de însuşirea ilegală a unor sume consistente de bani din contul companiei miliardarului Anatol Stati, precum şi de tentativă de omor a fiului acestuia, Gabriel Stati, preşedintele companiei, şi a şefului Departamentului de securitate din cadrul ASCOM Group, Veaceslav Glotov. Deşi Andrei Baştovoi şi fiul său au fost reţinuţi şi se mai află în stare de arest la domiciliu, organele de anchetă nu au prezentat încă probe care ar demonstra vinovăţia sa. Pe de altă parte, anchetatorii au divulgat mai multe materiale operative contrafăcute.

Baştovoi susţine că învinuirile incriminate sunt subiectul unei «răfuieli interne» iniţiate de Veaceslav Glotov, fost maior KGB, care acţionează prin intermediul persoanelor promovate de ASCOM Group în cadrul mai multor direcţii ale Ministerului de Interne şi al Procuraturii. La rândul său, Glotov evită să ofere declaraţii pentru presă, accentuând totodată că instituţiile de presă ar trebui să fie atente pe cine «laudă» şi pe cine «critică».

Anchete «cusute» cu aţă albă

La 2 august, curent, Andrei Baştovoi, manager principal de proiect în Sudan al Companiei ASCOM Group, împreună cu fiul său, Valentin Baştovoi, şeful filialei Companiei din Uganda, au fost arestaţi sub acuzaţia de însuşire ilegală a sumei de 185 mii USD de la ASCOM Group. Baştovoi a declarat atunci pentru presă că arestarea sa şi a fiului său constituie o reglare de conturi în interiorul ASCOM Group. «E vorba de gelozie, invidie în interiorul companiei, care se întâmplă pretutindeni. Îl bănuiesc pe şeful securităţii ASCOM, care de vreun an şi ceva a instituit un regim ca pe timpul lui Beria», spune Baştovoi. Totodată, secretarul de presă al ASCOM Group, Vitalie Diaconu, a infirmat că Anatol Stati ar fi fost influenţat de Glotov, întrucât o comisie specială din cadrul companiei ar fi acumulat probe pe parcursul a două luni de «anchetă» pe teritoriul Sudanului de Sud şi al Ugandei, în temeiul cărora organele de drept au intentat dosarul penal.

Mai târziu, Glotov a depus plângere la Procuratură, invocând că ar fi ţinta unui atentat pus la cale de Andrei Baştovoi. Potrivit Direcţiei Investigare a Fraudelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Glotov l-ar fi demascat pe Baştovoi că acesta ar fi sustras 185 mii USD de pe conturile ASCOM Group din Sudanul de Sud. Ulterior, Baştovoi în complicitate cu alte două persoane, Ion Strelnicov şi Ion Stanciu, ar fi planificat asasinarea lui Glotov, Anatol şi Gabriel Stati (din ordonanţa de învinuire), antrenaţi nemijlocit în depistarea fraudei.

De menţionat că deşi Glotov a depus plângere la Procuratură la 8 august, organele de anchetă l-au reţinut pe Baştovoi abia la 12 octombrie. El a fost rearestat în urma unei descinderi în forţă a ofiţerilor MAI şi a colaboratorilor PG tocmai în ziua în care expira mandatul de arest la domiciliu pentru prima învinuire.

«S-a pornit cu un dosar cu 185 mii USD, după care mi s-a prezentat învinuirea pe alt dosar cu 62 de mii şi după aceea pe altul cu 25 de mii, şi acum trebuie să-mi prezinte învinuirea pentru încă un dosar cu 20 de mii. Astfel, sumele mergând în descreştere până la dispariţia obiectului Codului Penal, pentru a se asigura că voi sta undeva la zdup măcar cât de puţin, ei au hotărât să meargă pe o chestie absolut lipsită de bun-simţ, de minte totală. E clar că Procuratura Buiucani, câteva departamente din cadrul MAI lucrează ca nişte subdiviziuni ale ASCOM, dar cu toate astea, în 4 luni, ei n-au reuşit să pună pe masă nicio probă concludentă, să facă o confruntare cu vreun martor care ar schimba situaţia. În afară de declaraţia pe care am dat-o de bună voie la prezentarea învinuirii, nu s-a întreprins nicio măsură de anchetă», a declarat pentru ZdG Andrei Baştovoi.

Unul dintre avocaţii săi, Constantin Tănase, ne-a spus că, de fapt, nu există argumente în cazul acuzării de omor la comandă, făcută pe numele clientului său, întrucât până în prezent ancheta încă nu s-a mişcat din loc. “În cazuri reale de omor la comandă se iau mărturii, se fac confruntări cu cei care îşi recunosc vina, cei care nu, se pun nişte întrebări, sunt momente anumite, dar aici nu s-a făcut nimic». Solicitat de ZdG, Lilian Cociu, procurorul care instrumentează dosarul, ne-a asigurat că ancheta este în derulare şi că există suficiente probe. «Au fost întreprinse măsuri de urmărire penală care sunt necesare pentru această cauză, eu n-o să-i dau darea de seamă avocatului. Ancheta continuă, este un volum destul de mare de lucru, nu-i furt de găini din coteţ», a punctat Cociu.

Potrivit avocaţilor lui Baştovoi, procurorii investighează dosarul în baza copiilor de acte prezentate de reprezentanţii ASCOM Group. La cererea avocaţilor de a prezenta în instanţă actele originale, procurorul Ion Ticu s-a rezumat la promisiuni. «Noi trebuie să pornim de la faptul că, din punct de vedere juridic, tot ce se incriminează nu întruneşte jurisdicţia necesară pentru a fi judecat pe teritoriul R. Moldova. Frauda s-ar fi comis în afara R. Moldova, în cadrul întreprinderilor înregistrate în afara R. Moldova. Trebuie să fie făcută o comisie rogatorie, cu participarea organelor de anchetă din R. Moldova, la iniţiativa organelor de pe teritoriul african, care să colecteze probe, să facă o traducere, o apostilare, o autentificare a acestor documente. Doar atunci ele pot servi ca probe. Dar aşa, în timp ce avem atâtea mijloace tehnice performante de photoshop şi copii fel de fel care seamănă cu originalele, orice e posibil. Să iei un alineat dintr-un document, alt alineat din alt document, şi compui un document care să pună la pământ pe oricine», susţine Baştovoi.

La 25 octombrie, curent, Curtea de Apel Chişinău a admis cererea avocatului apărării ca Baştovoi să fie cercetat în arest la domiciliu. El a fost eliberat din izolatorul penitenciarului nr. 13, unde a petrecut 10 zile în detenţie. «Judecătorii de la Curtea de Apel au studiat dosarul timp de 24 de ore, dacă era ceva cât de cât concludent acolo, nu cred că pentru ceea ce mi se insinuează îmi dădeau voie aşa de simplu în arest la domiciliu. Numai când pronunţi învinuirea de tentativă de omor de către un grup criminal organizat, fără să studiezi dosarul, ţi se ridică părul măciucă», susţine Andrei Baştovoi. Întrebat cum comentează măsura de arest la domiciliu într-un dosar de omor la comandă, procurorul Lilian Cociu ne-a spus să ne adresăm instanţei de judecată care şi-a asumat răspunderea pentru decizie. “Şi-au mai asumat răspunderea şi alţii care i-au dat drumul lui Baghirov şi am văzut ce s-a întâmplat. Hotărârea-i pe sovestea instanţei. Clar lucru că eu nu sunt de acord, dar nu pot face nimic».

Ai cui sunt 185 mii USD?

În ordonanţa de începere a urmăririi penale se arată că suma de 185 308 USD, cu care Andrei şi Valentin Baştovoi ar fi prejudiciat firma lui Anatol Stati, a fost transferată pe data de 22 iunie 2011 din contul deschis la KCB Bank Uganda Ltd din or. Kampala pe contul întreprinderii din R. Moldova, IFC-Grup SRL, deschis la Moldova-Agroindbank SA. Transferul bancar ar fi fost semnat de fiul fostului vicepreşedinte ASCOM Group, care în acea perioadă administra filiala companiei din capitala statului african Uganda. Conform ordonanţei, actele de transfer au fost completate cu încălcări, pe motiv că banii urmau să restituie o presupusă datorie unui cetăţean sudanez.

Muawia Mohamed Bilal, cetăţeanul cu pricina, a acţionat ASCOM Group în instanţa de judecată din Sudanul de Sud pentru a-şi recupera banii. Într-o scrisoare de atenţionare, expediată la 14 septembrie 2011 filialei ASCOM Group în Sudanul de Sud, Gabycon Civil Works Ltd, avocatul William Kon Bior, în numele clientului său, acuză Procuratura Buiucani de faptul că a blocat ilegal suma de 185 mii USD.

Andrei Baştovoi ne-a spus că omul de afaceri sudanez a ajutat în repetate rânduri filiala ASCOM Group din Sudan, oferindu-i bani în avans pentru serviciile de transportare a motorinei pe care aceasta urma să le presteze. Cu aceşti bani au fost achitate datoriile acumulate pentru salariile angajaţilor. “În iulie, apăruse o nouă situaţie. Trebuia iarăşi să plătim salarii la oameni şi trebuia să schimbăm bani locali în dolari. Aveam o relaţie la BNM care ne ajuta, noi fiind contractor mai mare. Dar ne-a spus să nu venim cu sume mici. Am schimbat în dolari şi i-am dat partea lui de bani, care era exact suma de 185 mii USD. El a avut la noi o rugăminte, să transferăm banii partenerului său din Moldova, care trebuia să rezolve urgent nişte probleme. Deoarece transferurile din Sudanul de Sud ajung foarte greu, uneori se întorc înapoi, banii i-am transferat iniţial pe contul filialei noastre din Uganda. Ne-am dus împreună la bancă, i-am depus pe ai noştri pe cont şi am depus şi banii lui. Lui i-am dat un bon de casă precum că am primit de la el bani. Toate actele respective sunt, banii au fost trecuţi prin casă. Ulterior, Procuratura Buiucani i-a blocat. Îmi pare foarte rău de omul cela, pentru că el s-a comportat foarte bine cu noi când ne-a fost greu», a explicat Baştovoi.

«Probele» contrafăcute

În materialul operativ din conferinţa de presă a MAI din 13 octombrie, curent, este prezentată o interceptare telefonică a unei convorbiri dintre un presupus killer şi un presupus comanditar. În convorbire, «comanditarul» i-ar reproşa «killerului» că comanda nu a fost încă executată şi că acesta trebuie să împuşte ţinta în ziua curentă, la care «killerul» s-ar angaja să facă câteva împuşcături de la distanţă.

În realitate, convorbirea prezentată drept probă de Direcţia investigare a fraudelor din cadrul MAI este o discuţie telefonică dintre un tânăr şi un electrician de la piaţa «Pticika» din Chişinău. În convorbire tânărul («comanditarul») îi spune electricianului («killerul») să aducă la bătaie normală (n.r.: expresie militară, trad. din l. rusă – “надо его пристрелить (de la “пристрелка оружия»), a nu se confunda cu trad. «trebuie să-l împuşc») arma pentru strike ball (joc de simulare a activităţilor militare reale). Tânărul îi mai spune electricianului care este defecţiunea armei, şi anume sistemul optic, care trebuie reparat (trad. din l. rusă – “прицел еще не выстрелен», a nu se confunda cu trad. “ţinta încă nu este împuşcată»).

Confuzia este creată de terminologie, care în limba rusă are mai multe sensuri, aşa încât omul simplu, neiniţiat să nu simtă diferenţa. De asemenea şi una dintre vocile interceptate se aseamănă cu cea a unui bănuit de tentativă de omor, reţinut de poliţie. Montajul făcut de poliţişti poate că ar fi fost trecut cu vederea, dacă tânărul din înregistrarea audio nu şi-ar fi identificat mai târziu vocea şi n-ar fi recunoscut discuţia. Acesta a înregistrat un video pe care l-a plasat pe site-ul Youtube.com, în care explică despre ce a fost discuţia cu unul dintre meşterii de la piaţa «Pticika». Tânărul îşi arată nedumerirea că vocea sa a ajuns în buletinele de ştiri. «Sunt în stare de şoc şi nu realizez cum de aşa ceva este posibil. Mă tem că aş putea fi atras în vreun fel în acest caz care nu are nicio legătură cu mine. Fac această declaraţie, dorind ca în acest mod să mă protejez», explică tânărul în imaginile postate pe net.

În acelaşi material operativ al MAI, care poate fi găsit şi în arhiva site-ului ministerului, apare o sumă impunătoare de bani, vizual estimată la peste 200 de mii de euro, care, potrivit şefului secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul PG, Corneliu Bratunov, au fost transmişi pentru comiterea omorului şi ridicaţi în cadrul percheziţiei. Conform informaţiilor oferite de procuratură, omorul lui Veaceslav Glotov, Anatol şi Gabriel Stati ar fi fost comandat contra sumei de 1 milion de euro.

Totodată, în demersul procurorului Lilian Cociu către judecătorul de instrucţie din cadrul Judecătoriei Centru privind prelungirea termenului de arest în privinţa lui Andrei Baştovoi, semnat pe data de 4 noiembrie, se menţionează că, la 10 octombrie, Vladimir Meşcoi, unul dintre învinuiţi, i-ar fi transmis «killerului» sub acoperire, Ivan Egorov, pentru asasinarea şefului securităţii ASCOM Group, Veaceslav Glotov, 5000 USD, «bani acumulaţi împreună cu Baştovoi Andrei, Strelnicov Ion şi Stanciu Ion pentru omor». Ulterior, la 12 octombrie, după ce «killerul» a confirmat asasinarea lui Glotov, Meşcoi i-ar fi transmis a doua tranşă, în valoare de 1100 USD.

Aceste informaţii demonstrează că în dosarul de tentativă de omor, de facto, figurează suma de 6100 USD, preţ la care ar fi fost evaluată viaţa lui Glotov. Asta deşi Procuratura speculează deschis că în joc ar fi 1 milion de euro, iar Vladimir Meşcoi în secvenţa de aşa-zis interogatoriu, anexată la acelaşi material operativ al MAI, menţionează o sumă de 900 de mii de euro, precizând că ar fi vorba de câte 300 de mii de euro pentru fiecare, dar nu vorbeşte expres despre o comandă de omor, ideea fiind sugerată de procuror.

Baştovoi a declarat pentru ZdG că suma impunătoare de bani prezentată de MAI a fost folosită ca instrument de conducerea ASCOM Group pentru a deplasa pe umerii săi responsabilitatea pentru achitarea salariilor angajaţilor nemulţumiţi din Sudan. «Când colegii mei care au lucrat în Africa s-au adresat la ASCOM să ceară salariile, lor li s-a spus: «Care bani? De unde să vă dăm salarii? Voi aţi văzut la televizor banii ceia? Acasă la Baştovoi îi găsiţi». Ei au venit la mine să ceară socoteală, şi când soţia le-a arătat copia procesului-verbal de percheziţie, ce au găsit, de fapt, organele de anchetă la mine, atunci băieţii s-au liniştit».

Continuarea în numărul viitor al Ziarului de Gardă:
Aflaţi cine este maiorul Glotov, replica familiei Stati şi care este legătura dintre Direcţia investigare a fraudelor, MAI şi omorul la comandă.

Citește și Partea II

Anunțuri